nbcnews.com
Deși se știe că hipertensiunea, fumatul și obezitatea sunt factori de risc pentru infarct, există și alți factori la care poate nu te-ai gândit că ar putea să aibă legătură cu un atac de cord, precum lipsa de somn, migrenele sau frigul.
Dacă nu dormi suficient în mod regulat, te simți morocănos și lipsit de concentare, dar această problemă îți poate crește și riscul unui atac de cord. Într-un studiu, cercetătorii au descoperit că persoanele care dormeau de obicei mai puțin de 6 ore pe noapte aveau un risc de două ori mai maree să se confrunte cu un infarct decât cele care dormeau 6 până la 8 ore. Medicii nu sunt siguri de ce se întâmplă exact acest lucru, dar se știe că lipsa somnului poate crește tensiunea arterială și poate duce la inflamații. Dacă ai probleme cu somnul, poți încerca să iei un supliment alimentar pe bază de plante (valeriană, roiniță, passiflora etc.).
Persoanele care suferă de hipertensiune și inflamație sunt mai susceptibile la a avea un atac de cord la un moment dat în viață decât restul oamenilor. Și persoanele care suferă de migrene și care se confruntă cu imagini ciudate, sunete sau senzații care încep înainte de durerea de cap par să fie mai sensibile în fața problemelor cardiace, potrivit doc.ro.
CITEȘTE ȘI: Patru carențe de vitamine care duc la un somn agitat, întrerupt sau chiar la insomnie
Frigul vine ca un șoc pentru sistem. A sta prea mult afară în lunile de iarnă poate duce la îngustarea arterelor, ceea ce face mai greu accesul sângelui la inimă. În plus, inima trebuie să lucreze mai mult pentru a menține corpul cald. În lunile de iarnă cu frig extrem e indicată îmbrăcămintra corespunzătoare, statul cât mai puțin afară și limitarea activităților fizice grele, cum ar fi datul zăpezii cu lopata.
În ceea ce privește poluarea, infarcturile sunt mai frecvente când nivelurile de poluare atmosferică sunt mai înalte. Oamenii care inspiră frecvent aer murdar sunt mai susceptibili să aibă artere înfundate și să dezvolte boli de inimă. Statul zilnic în trafic este deosebit de periculos, deoarece combină noxele cu frustrarea și cu furia.
Gândește-te de două ori înainte de a-ți mai pune o porție de mâncare, deoarece acest obicei nu îți afectează doar grosimea taliei, ci și inima. Când mănânci cantități mari de alimente la o singură masă, acest lucru duce la niveluri mai ridicate de norepinefrină, hormon al stresului, în organism, ceea ce poate crește tensiunea arterială și ritmul cardiac și poate declanșa atacuri de cord la unii oameni. Mesele foarte grase pot provoca, de asemenea, un salt brusc al unui fel de grăsime din sânge, care poate deteriora temporar și unele vase de sânge.
Furia, durerea și stresul sunt, de asemenea, factori declanșatori cunoscuți ai problemelor cardiace, dar chiar și evenimentele vesele pot duce uneori la un atac de cord. Acesta poate fi declanșat de tipul de emoții care apar de obicei la o petrecere surpriză, la o nuntă sau la nașterea unui nepot.
Exercițiile fizice protejează inima pe termen lung, dar a face prea multe și prea intense ar putea fi periculos. Aproximativ 6% dintre atacurile de cord sunt declanșate de efort fizic extrem. Și, deși probabil ai auzit că exercițiul este o modalitate bună de a atenua stresul, este deosebit de important să nu exagerezi cu sportul atunci când ești furios sau supărat.
La fel ca multe forme de exercițiu, și activitatea sexuală a fost asociată cu o creștere a riscului de atac de cord. Riscul este foarte mic, însă, mai ales dacă ești în formă fizică și ai o stare bună de sănătate. Pentru majoritatea oamenilor, sexul poate și ar trebui să fie o parte importantă – și sănătoasă – a vieții.
Atunci când sistemul imunitar luptă împotriva unui atacator, acest lucru duce la inflamații care pot afecta inima și arterele. Într-un studiu, persoanele cu infecții respiratorii au fost de două ori mai susceptibile de a avea un atac de cord decât restul participanților. Dar nivelul lor de risc a revenit la normal după ce au scăpat de infecție. Ratele de atac de cord sunt, de asemenea, mai mari în timpul focarelor de gripă – un alt motiv bun pentru a-ți face vaccinul antigripal anual.
Riscurile de a face un atac de cord cresc cu aproximativ 70% dacă suferi de astm. Chiar dacă utilizezi un inhalator pentru a-l ține sub control, riscul tot este mai mare decât al unei persoane fără astm. Din cauza obișnuinței cu astmul, este posibil să ai tendința de a ignora strângerea toracică, care poate fi un semn precoce al unui atac de cord. Medicii nu știu dacă problemele de respirație declanșează atacuri de cord sau dacă pur și simplu au o cauză comună și anume inflamația.
Studiile au arătat că rata atacurilor de cord crește după dezastre majore precum cutremure sau atacuri teroriste. Din păcate, șocul poate fi nefavorabil sănătății nu doar după eveniment, ci se poate întinde până la câțiva ani mai târziu. Este posibil să nu poți evita anumite situații, cum ar fi faptul că simți un cutremur, dar poți să-ți gestionezi stresul după aceea (meditație, odihnă, exerciții fizice).
CITEȘTE ȘI: ATENȚIE la aspirină! Recomandată în prevenirea infarctului, poate avea și efecte secundare grave
Un pahar cu vin pare să protejeze inima, dar excesul de alcool poate face exact opusul: crește tensiunea arterială, crește colesterolul rău (LDL) și duce la creșterea în greutate, adică probleme care afectează inima. Pot exista, de asemenea, consecințe pe termen scurt: o singură noapte în care bei mult alcool poate crește riscul de infarct în săptămâna următoare, potrivit unui studiu.
La fel ca alcoolul, cafeaua are plusurile și minusurile sale. Cofeina face ca tensiunea arterială să crească pentru o perioadă scurtă de timp, ceea ce poate declanșa un atac de cord, mai ales dacă nu bei în mod regulat sau dacă ești expus riscului din alte motive. În general, însă, cafeaua pare să fie bună pentru inimă. Persoanele care beau 3 cești de cafea pe zi tind să aibă mai puțină placă în artere.